Prima ta poezie...

E prima ta poezie,
Versul frant din adevar,
Cantec drag de bucurie
Strofa dulce ca un mar.

Cantec nou de sarbatoare,
Sub albastrul cer senin,
Poezie ca o floare,
Versul dulce si sublim.

Stransa-ntr-un buchet de flori,
Astazi eu ti-o daruiesc,
In milioane de culori,
Sa-ti arat cat te iubesc

Cantec sfant sub clar de luna,
Scris special pentru tine,
Impletit intr-o cununa,
Care emana lumini.

E prima ta poezie,
Vers desprins din flori de tei,
Focul vesnic, apa vie,
Izvor nesecat de idei.

Alb-negru

Dacă pe hârtie scriu negru pe alb, pe blog am ales sa scriu alb pe negru...

Galben...

Atât de galbene sunt frunzele copacilor, încât îmi pare ca soarele şi luna şi-au vărsat lumina într-ânsele.

Prezentul, conjugata trecutului II

Astăzi, în timp ce vizionam un program de ştiri, m-a cutremurat o ştire, care informa faptul că "Elevii nu mai scriu corect!Prescurtări de pe Mess în teste şi lucrări."
Este o ştire şocantă cred eu, deoarece după atâtea veacuri de suferinţă şi după atâta trudă depusă pentru formarea limbii române,aceasta este supusă decăderii.
Unii consideră că în limba română există cuvinte mult prea lungi, şi de aceea simt nevoia de a se limita la abrevieri de genul: ms pentru mulţumesc, nb pentru noapte bună,np, nicio problemă şi multe altele.Dureros este faptul că acestea nu sunt folosite doar în mediul din care provin(mesageria electronică),ci şi în lucrări şi teste.Dacă profesorii erau nevoiţi să corecteze doar greşelile de ortografie şi unele cuvinte scrise greşit, acum sunt nevoiţi să corecteze şi aceste abrevieri, care stâlcesc limba română.
Există însă o întrebare: "Dacă pentru aceştia există limită la scrierea cuvintelor, oare există limită şi la acumularea cunoştinţelor?"

Poetul nuanţelor de gri

Niciun pictor n-a reusit sa zugraveazca,
Precum ai descris in poezii,
Tablouri despre o toamna romaneasca,
Bacovia, poetul nuantelor de gri.

Pentru a zugravi amurgul pe planseta,
Cum a fost descris de catre poet,
Pictorii au combinat culorile-n paleta,
Dar n-au obtinut asemeni violet.

Pentru lucrarea lor au folosit,
Speciale pensule si scumpe acuarele,
Sa picteze insa nu au reusit
Cerul plumburiu lipsit de stele.

Tablouri despre o toamna romaneasca,
Sa picteze nimeni nu va stii,
Asa cum le-a descris in poezie,
Bacovia, poetul nuantelor de gri.

Şi iarăşi mă minunez...

De ceva vreme, student fiind, am părăsit oraşul meu natal, mutându-mă la cîteva zeci de kilometri distanţă, în Târgu Mureş, un oraş în care deşi nu curge lapte şi miere şi nu umblă cîinii cu covrigi în coadă,se ridică la un nivel superior faţă de oraşul din care provin.
Ceea ce m-a determinat să mă minunez din nou, şi să compar cele două localităţi este faptul că, aflându-mă într-o plimbare de seara am avut ocazia şi plăcerea de a vedea statuia poetului Mihai Eminescu, luminată pe timp de seara.Pe moment m-am gîndit la statuia poetului din oraşul meu.Strategic a fost amplasată acea statuie, şi anume, în faţa primăriei, însă Eminescu stă cu spatele la primărie, ceea ce evidenţiază atitudinea sa faţă de politiceni, cum spunea în versurile:
"Dacă port cu uşurinţă şi cu zîmbet a lor ură,
Laudele lor desigur m-ar mîhni peste măsură."

Am revenit

Nu am mai postat de mult timp nimic pe blog, şi probabil că unii au crezut că am încetat a mai posta.Nici vorba de aşa ceva.Doar că nu am avut timp pentru asta.În ultima vreme am fost extrem de ocupat, mai ales că a început o nouă perioadă din viaţa mea, şi anume studenţia.
Pot spune că am început o nouă viaţă, cea de student,locuinţă nouă,şcoală nouă(facultate), colegi noi, mod de viaţă nou.
Deşi mă concentrez mai mult pe domeniul în care am ales să studiez, şi anume Ştiinţele economice, nu îmi voi încheia activitatea mea literară,voi continua să scriu şi să public pe acest blog, articole aparţinînd domeniului literar...şi cine ştie, poate în curînd îmi voi îndeplini visul...