Mădălina Manole

A murit Mădălina Manole. Dumnezeu să o odihnească în pace!

Visul

Azi noapte am avut un vis, care mi s-a îndeplinit înainte să îl visez. Azi noapte te-am visat pe tine.Alergai cu picioarele goale pe nisipul fierbinte al copilăriei.Mireasma câmpului vara şi cântecul ciocârliei îţi umpleau sufletul de bucurie şi dragoste, măreţia munţilor şi murmurul izvoarelor era cântecul inimii tale.Soarele răsărea din părul tău.Părul tău atât de lung încât te plouă toată până la călcâie…şi moale ca polenul dus de vânturi şi atât de cald încât învăluite în el s-ar coace merele mai aprins…si atât de luminos, că dacă ochii tăi ar plânge, în el ar râde curcubee.O fată goala ascunsă în prăul tău îşi coace trupul şi cântă, şi râde sărutându-şi părul.Ochii…nume plin de verdeaţă.Ochii tăi înverziră sub gene, ca frunzele teiului când florile s-au scuturat.Ochii verzi pe care-i deschide primăvara sub cerul din nou albasstru.Ochii verzi- marea, înecul într-o privire verde.
În visul meu ai fost tu- tu eşti visul meu.Singura. Singurătatea uneia singure care vorbeste romaneşte şi pronunţă cu accent moldovenesc, fată de ceilalti care vorbesc şi pronuntă ardeleneşte.
Mă trezesc.
Zorii- tânăra dimineaţă cu picioarele goale în rouă şi braţele goale pe cer, scutură cu putere, scutură nebuneşte cireşul înalt al zorilor.Soarele-medalionul dimineţii.
Priveşte soarele, Sonia!

Numele tău

Numele tău

Numele tău e dulce şi încântător,
De unde îl ai? L-ai furat?
Nu ! Nu l-ai furat.
E al tău, aşa cum dulceaţa unui măr e a lui.

Numele tău e cu obraji albi, cu ochi verzi, cu buze roşii,
Numele tău e mlădios ca şi trupul tău,
Creanga mea de zarzăr.
Numele tău e tânăr ca şi tine-
Izvor cu apă limpede din munţi.
Numele tău e ca şi ochii tăi-
Verde, limpede, sclipitor.

Numele tău, eşti tu, şi eşti,
Pe buzele mele ca un cântec,
Când îl rostesc, îmi pare,
Ca primul cuvânt al unei ode.

Mi-am modelat bătăile inimii,
Astfel încât sa îţi silabiseasca numele.
Te strigă neîncetat. Îl auzi?
Poate îmi vei răspunde,
La cea din urmă strigare.