Motivul pentru care sunt mândru ca sunt din Târnăveni

Deşi m-am născut în Târnăveni, şi de mai bine de 19 ani locuiesc în acest oraş, una dintre marile mele dorinţe este să locuiesc într-un alt oreş, altul decât Târnăveniul.Visul meu prinde contur, deoarece, sunt student la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş, şi de la 1 octombrie ,pe parcursul perioadei de studenţie o să locuiesc în Târgu Mureş, excepţie sfârşitul de săptămână şi vacantele când mă voi întoarce acasă.
Chiar dacă Târnăveniul nu este pe placul meu, totuşi există un motiv prin care pot să mă mândresc de acest oraş, motiv despre care puţină lume ştie, şi eu am aflat abia acum câteva zile.
Astfel, student fiind la Universitatea Petru Maior, am căutat pe internet informaţii despre umanistul Petru Maior, altele decât cele studiate in liceu la limba română, la lecţia "Iluminismul transilvănean-Şcoala Ardeleană".Şi am găsit următoarea prezentare:
Petru Maior (n. circa 1756, Târgu Mureş - d. 14 februarie 1821, Budapesta) a fost un istoric, filolog şi scriitor român transilvănean, de nationalitate română,[1] protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de frunte al Şcolii Ardelene.
A fost fiul protopopului român unit Gheorghe Maior, originar din Diciosânmartin (Dicsőszentmárton; azi Târnăveni). Şi-a efectuat studiile primare la Căpuşu de Câmpie, unde se stabilise tatăl său, devenit protopop de Iclod (Mureş). După studiile gimnaziale în Târgu Mureş (1769-1772) şi Blaj (1771-1774) a studiat filosofia şi teologia la Colegiul „De Propaganda Fide” din Roma (1774-1779); studii de drept la universitatea din Viena (1779-1780).
Devine profesor de logică, metafizică şi dreptul firii la gimnaziul din Blaj (între 1780 - 1785), preot în Reghin-sat şi protopop al Gurghiului (între 1785 - 1809), „crăiesc revizor” (revizor crăiesc) şi corector al cărţilor româneşti care se tipăreau la Buda (1809 - 1821).
A fost un important militant pentru drepturile românilor din Transilvania, participând – alături de alţi reprezentanţi ai Şcolii Ardelene - la redactarea celebrei declaraţii de emancipare a românilor transilvăneni, Supplex Libellus Valachorum.
În lucrarea Procanon a exprimat unele poziţii anticuriale, pe fondul conflictului său cu episcopul Ioan Bob. Aceste poziţii au fost prezentate în mod diacronic în timpul perioadei comuniste ca fiind îndreptate împotriva dogmei primatului papal, deşi această dogmă a fost adoptată de-abia în anul 1870.
A publicat o serie de lucrări teologice, istorice, filologice, predici; a tradus şi prelucrat lucrări cu caracter economic. În lucrările sale istorice, a combătut istoricii străini Franz Josef Sulzer, Josef Karl Eder, Johann Christian von Engel şi Jernej (Bartholomäus) Kopitar, care contestau romanitatea şi continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii.
Ceea ce m-a determinat să fiu mândru că sunt din Târnăveni este propoziţia scrisă mai îngroşat, din care am aflat că Petru Maior îşi are originea în Târnăveni.Acesta este unicul motiv pentru care sunt mândru că locuiesc în acest oraş, în rest toate sunt nişte amintiri.